Aş vrea să fiu un vin cu ciocolată
Ca să mă bei în fiecare zi
Şi să te-mbeţi de mine înc-o dată
Iar când voi dispărea nici nu vei şti.
Aş vrea să fii un vin de portocale
Care mă-mbie ucigaş să-l beau,
Şi ochii tăi şi doar buzele tale
De pe la mese albastre să le iau.
Nu te uita aşa ciudat la mine,
Tu eşti veninul pe care îl sorb,
Mi-e foarte rău, dar uneori mi-e bine
Şi tu eşti mut şi surd şi poate orb.
Aş vrea să fii un vin din Puerto Rico
Amestecat în multele licori
Şi să nu mai îmi spui nicicând „pisico”
Dar să îmi crezi minciuna uneori.
Astăzi nu am nici prieteni şi nici rude,
Eşti pentru mine unicul meu vin
Şi strig şi urlu, cineva aude?!
Că eşti licoare numai din pelin.
Dar mai presus de toat-enumerate,
Aş vrea să fiu copil la mine-n sat,
Aş vrea să am şi eu măcar un frate
Şi joaca să ne fie împărat.
Angelica Ioanovici
Carte 4 Sentiment A
Vara albastră a cuvintelor
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu